Lipsa multilingvismului în şcolile „multiculturale” din Tîrgu Mureş – Părinţi târgumureşeni pentru bilingvism

Tîrgu Mureș, 15 ianuarie 2010. Proiect în derulare începând din anul 2010℘

Acest demers a început în luna ianuarie 2010 când un număr mare de părinţi din 4 şcoli din Tîrgu Mureş: Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, Gimnaziul „Dacia”, Gimnaziul „Europa” şi Şcoala Generală nr. 2. au monitorizat şcolile mai sus menţionate din punct de vedere al multilingvismului, şi au constatat lipsa cu desăvârşire a inscripţiilor în limba maghiară. Astfel au întocmit o cerere către conducerea acestor şcoli, cerând ca limba şi cultura maghiară, astfel prezenţa copiilor maghiari care învaţă în şcolile respective să fie vizibilă în incinta dar şi pe inscripţiile pe frontispiciul clădirilor cu denumirea şcolii.

Cererea a fost semnată de mai mult de 200 de părinţi (aproximativ 50 de părinţi din fiecare dintre şcolile menţionate). Asociaţia Mişcarea Angajament Civic a oferit suport tehnic, legal şi profesional părinţilor în redactarea cererii înaintate către conducerea școlilor. Conducerea şcolilor a preluat cererea împreună cu semnăturile părinţilor iar cadrul legal pentru a oferi un răspuns oficial este de maximum treizeci de zile.

Cadrul legal care garantează drepturile lingvistice pe baza cărora au fost monitorizate deficienţele mai sus menţionate, drepturile lingvistice din legislaţia internă precum şi cea internaţională adoptată de România (Constituţia, Legea Administraţiei Publice nr. 215/2001 cu privire la instituţiile publice în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007) sunt enumerate în documentul anexat (Cererea către conducerea şcolii) declaraţiei de presă.

Pe parcursul lunilor ianuarie, februarie 2010 părinţii au primit răspunsurile Instituţiilor de învățământ. Aceste răspunsuri, reacţii, din partea Şcolilor nu au oferit sau prezentat părinţilor iniţiatori ai petiţiilor modalităţi de rezolvare referitoare la peisajul lingvistic, mai mult, au fost explicate motivele care împiedica direcţiunile acestor instituții de a face demersuri pentru a rezolva aceste probleme. Şcoala Generală nr. 2. a fost singura Instituţie care a oferit câteva soluţii referitoare la cererile părinţilor, din păcate, în realitate modificarea peisajului lingvistic (din monolingv în bilingv) a fost limitată la câteva plăcuţe care au fost montate pe uşile claselor şi laboratoarelor. După primirea răspunsurilor din parte şcolilor în speţă, părinţii au înaintat încă o cerere prin care au cerut ca Consiliile de Conducere ale Şcolilor în speţă să aducă o hotărâre în legătură cu peisajul lingvistic ale instituţiilor de învăţământ.

Este important de menţionat că în oraşul Tîrgu Mureş pe lăngâ existenţa cadrului legal care prevede inscripţionări bilingve (Legea 215/2001, precum şi Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare promulgată prin Legea nr. 282 din 24 octombrie 2007) nu există inscripţionări bilingve pe frontispiciul Gimnaziilor de stat cu excepţia a două instituţii:
a.Gimnaziul Serafim Duicu (inscripţii bilingve afişate în anul 2005)
b.Colegiul Naţional de Stat „Unirea” (inscripţie bilingvă afişată în anul 2010)
Aceste inscripţii bilingve au fost afişate în urma unor hotărâri luate de către Consiliile de Conducere ale acestor insituţii. Aceste informaţii provin de partea unor pedagogi care au fost întrebate de către membrii Asociaţiei Mişcarea Angajement Civic (CEMO) în legătură cu inscripţiile bilingve afişate. Din aceste cazuri de inscripţionări bilingve afişate pe frontispiciul clădirilor reiese clar că atât Direcţiunile, cât şi Consiliile de conducere ale Instituţiilor de învăţământ joacă un rol decisiv şi important în legătură cu peisajul lingvistic al şcolilor.
În răspunsurile primite de la şcolile în speţă se afirmă că inscripţionările bilingve nu fac parte de competenţa şcolilor dar exemplele (Colegiul Naţional de Stat „Unirea” şi Gimnaziul de Stat Serafim Duicu) mai sus menţionate arată clar că iniţiativele de inscripţionare bilingvă sunt şi pot fi luate de către consiliile de conducere ale şcolilor.
Peisajul lingvistic al Instituțiilor de învăţământ este alcătuit din mai multe elemente:
c.Comunicarea din parte şcolii adresată elevilor şi părinţilor (anunţuri, informaţii generale în legătură cu înscrieri, examene etc.) .
d.Informaţii diseminate în incinta şcolilor care sunt trimise către şcoli din partea altor insituţii de stat cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria Târgu Mureş, Ministerul Educaţiei etc.
e.Denumire claselor, laboratoarelor, birourilor etc.
f.Denumire şcolii afişată pe frontispiciul clădirii.
g.Gazete şcolare.
h.Materiale didactice întocmite de către cadrele didactice ale unităţii de învăţământ.

Direcţiunile Şcolilor, Consiliile de Conducere, precum şi cadrele didactice ale instituţiilor de învăţământ au responsabilităţi prevăzute în Legi, acestea trebuiesc îndeplinite atât în cazul elevilor de etnie română cât şi a celor de etnie maghiară. Legislaţia României conţine multe prevederi legate de drepturile lingvistice (drepturi umane!) ale minoriţăţilor naţionale, nerespectarea acestora este considerată discriminatorie.

Elementele mai sus menţionate, informaţiile diseminate precum şi gazetele şcolare, afișajele din incinta şi aflate pe frontispiciul şcolii fac parte din responsabilităţile unităţilor de învăţământ. Acestea sunt prevăzute în diferite Legi precum şi tratate internaţionale ca urmare cele patru şcoli în speţă au o responsabilitate necontestată şi clară.
Oferirea drepturile lingvistice precum şi garantarea acestora nu se limitează exclusiv la responsabilitatea unităţilor de învăţământ, sunt mulţi actori, Instituţii de stat, cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Ministerul Educației care la rândul lor au un rol important în respectarea şi aplicarea drepturilor lingvistice ale fiecărei minorităţi naţionale care trăieşte în prezent în România, în cazul nostru minoritatea maghiară. În acelaşi timp nu putem să nu ţinem seama de responsabilitatea şcolilor care nu oferă un peisaj lingvistic în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi nu aplică demersuri în cazul unor sesizări înaintate de către părinţii elevilor şcolii. Copiii acestor părinţi sunt elevi al acestor şcoli care au drepturi egale cu copiii de etnie română dar drepturile lingvistice ai copiiilor maghiari suferă de mari deficienţe.

În opinia noastră, răspunsurile date de către unităţile de învăţământ precum şi situaţia aproape neschimbată cu privire la peisajul lingvistic dovedesc neasumarea responsabilităţii şi lipsa de voinţă în legătură cu oferirea şi respectarea drepturilor lingvistice ale copiilor de etnie maghiară.

Dat fiind faptul că primele petiţii au fost înaintate în luna ianuarie 2010, iar a doua cerere a părinţilor au fost înaintată înainte de vacanţa de vară, în a doua treime al anului şcolar 2009/2010 în luna noiembrie 2010 membrii Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic au înaintat o plângere oficială către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Această plângere a fost soluţionată în anul 2011, în luna mai. Decizia CNCD întărește cererea părinţilor dat fiind că membrii CNCD au declarat lipsa bilingvismului din şcolile în speţă discriminează elevii de etnie maghiară. CNCD a cerut ca aceste şcoli să modifice peisajul lor lingvistic şi să respecte legislaţia în vigoare precum şi tratatele internaţional semnate şi ratificate de către România. Din păcate această Hotărâre a rămas fără consecinţe, ca urmare situaţia din şcoli a rămas neschimbată.

Părinţii împreună cu membrii CEMO doresc să continue demersurile pânâ când aceste instituţii de stat vor respecta legile în vigoare.

Comunicat de presă
Cererea înaintată către conducerea şcolilor
Mass media